Nu ma iubesti

Nimeni nu-i perfect,

Dar stiu ca nu asta ti-am cerut,

Ti-am iubit orice defect,

Ca si tu m-ai iubit…am crezut.

Prea tarziu am realizat,

Si-atunci cu lacrimi te doream,

Mult prea tarziu am aflat…

Caci eu deja…de mult te iubeam.

Vei simti odata cum e sa iubesti,

Vei realiza si tu ca vei iubi-n zadar,

Vei simtit pe-a ta piele cum e sa-ti doresti,

Sa fii iubit la randu-ti asadar.

Si nu se va-ntamplat,

Si se va-ntoarce ranindu-te,

Si te vei simitii si tu speriat,

Astfel cum am fost eu iubindu-te.

Pe meleaguri vei incerca sa regasesti,

Ceea ce credeai ca-ti apartine,

Ceea ce credeai tu ca iubesti,

Pe care trebuia sa fie langa tine.

Unde e acum?

Esti singur si-ti plangi de mila..

Si doar acum realizezi ca traiesti in scrum

Iar eu…te-am iubit ca o copila.

Dar acum de te-ai intoarce la mine,

Aceea care te-a iubit cu trup si suflet,

Acum de te-ai intoarce-ti jur ca va fii bine,

De nu…ramai pe veci alaturi de-al tau urlet.

Acolo

Oftez in fata vremii ce-a trecut,

Ma doare ca nu te mai am, ci te-am avut…

Esti pura lacrima inocenta-n ochii mei,

Te iubesc si te-oi iubi chiar de nu vrei.

Cu-o inima de copil vreau mereu,

Te-as dori iubitule, la bine si la greu.

As vrea ochii sa-mi deschid acolo,

Sa te-mbratisez sa nu fiu solo.

Iubirile-s umbrite de timpul trecator,

Si-atunci eu…ma sting incet…si mor.

Noi

E cald la soare si e bine,

Fluturii ce-si canta fericirea lor,

Fluturii ce nu cunosc al nostru dor,

Te-ar vrea acum iar langa mine.

Sunt condusa de glasul zburatoarelor,

Ma pierd in timp si spatii din nou.

Trec prin raze si cantul vioarelor,

Esti tu din nou, in acel negru sacou.

Calcatoria-n timp e insasi amintirea.

Ea ne doboara, ne ridica si ne-alina,

Ne trezeste din nou pierduta trairea

Simtim din nou atingerea traita.

E greu a trece prin foc si durere

Insa orice efort isi are rostul sau

Caci de moarte-as trece pentru-aceea placere,

Pentru-a fi din nou la pieptul tau.

Sub flori de cires visez mereu la noi

Purtata pe aripile vantului cald,

O melodie si-un vals doar pentru noi doi,

In zambetul buzelor tale cu adroare din nou ma scald.

ATINGERI

O simpla atingere,

Peste buzele-ti moi.

O mana peste sanii-mi netezi

Si toata..tresar si ma-ncovoi.

Iti privesc chipul in oglinda

Si-ti conturez pleoapele perfecte.

Cu varful neted,

Al degetelor ca de trandafir

Ma eliberezi incet...

De halatul de casmir.

Frant si pustiit,

Mi te-arunci la picioare,

Cersind si implorand,

A mea imbratisare.

Te sarut umed si fin,

Cu pasiune si cu dor

Iti trec degetele peste frunte,

Incet, incetisor...

Acum fac dragoste cu tine

Cu gandul ucigator,

Si pustiit de dor,

Te vreau aici, acum cu mine.

Trupul meu acum,

Si pururi a ta prada,

Amintine-vom mereu

De placerile ce-au fost odata.

Your breath...

your skin...

My touch,..

Your lips...

I gently touch your hand,

Kiss your eyes,

Scratch your neck.

Feel me!

Desire my love!

And hunger for more..

NOI DOI

Luna nu-ti poate gazdui iubirea,

Dar o poate simti.

Soarele nu poate cununa toamna,

Dar te poate privi.

Lumina ochilor tai ma amuteste.

Luna si soarele zambesc.

Abis primavaratec pe-o strada pustie

Se-nalta cu eternele noastre dureri.

Zodiacul ne-a prezis

Ca noi vom muri in vis.

Vom muri de dorinta de-a ne avea

Singura noastra speranta..

Deci ne-ncredem in ea.

Viitorul ascunde podoabele vietii

Si ne-arunca-o speranta.

Pe-o plaja goala, pustie,

Doar sufletele noastre-or sa stie,

Vor cunoaste-nsemnatate

Pe-ale noastre degete cu pietre-ncoronate.

Trectul il dam uitarii,

Ne-ndreptam spre un loc

Cu ape mai limpezi

Totul va fi asa cum ti-am promis,

Destinatia Paradis

CINE ESTE EL?

AM PRIBEGIT PRIN LUMI SI STELE

CA CINEVA SA-NTELEAGA GANDURILE MELE.

ZADARNIC AM VISAT SI AM  SPERAT

CACI, CURAND SOARTA M-A-NGENUNCHEAT.

AM FOST RAPUSA DE SPERANTA

SI-AM PUS TOTUL IN BALANTA.

MI-AM UITAT PROPRIUL TRECUT

TOT CE-A FOST SI S-A PIERDUT..

AM RAMAS ASTEPTAND O VIOARA

DAR CURAND SUFLETELE-AU INCEPUT SA MOARA...

DE NICAIERI DINTR-UN ABIS...

AI APARUT CA UN TRIMIS.

TI-AM JURAT PE LOC CREDINTA,

FIE DE TREC PRIN IUBIRE-ORI SUFERINTA.

ACUM SUNT A TA SI TU AL MEU

SI MA ROG CA DA-TU-MI-TE-A DUMNEZEU.

PLANG SI CANT UN CANTEC GRAV,

IN TIMP CE TU..SUFLET MIC SI FIRAV..

M-AJUTI SA MA INTALT IN ZBOR,

ALATURI DE TINE ORICE ZMEU DOBOR.

SI-ATUNCI STAU SI MA INTREB

cINE ESTE EL?

eSTE OARE DUMNEZEU?

NU..

EL ESTE MAMICUL MEU.

Cum te-oi intalni

Distanta este acea piedica mortala,

De a te simti si pentru a doua oara.

Timpul va fi cel ce va decide,

Ne va indruma, ori ne va ucide.

Caldura emanata de soare,

Este insasi atingerea-ti fina,

Fie de-i vara ori ninsoare,

Unghile-ti pe abdomen imi dezlantuie adrenalina.

Secunda de secunda, ma topesc in ochii-ti albastri,

Tu! Inger demonic ce soarta mi-o canta,

Progenitura a stramosilor nostri,

Imi esti de-a pururi incoana cea sfanta.

Cantec melancolic dulce si suav,

Sub semnul primaverii cu suflet firav,

Cavaler in drum imi apari fantomatic,

La o prima adiere-a vantului cromatic.

Tacerea se asterne cand suflete-adorm,

De fericire caci nu vor stii ce-nseamna dor,

Ci bucura-se-vor de coroana regeasca,

Ce orice dubia avea sa ne zdrobeasca.

Acum te privesc din nou,

Si pe-un camp imi imaginez a te avea,

Caci ea mi-a prezis destinul, ghicitoarea,

Te sarut acum, cu pulbere si praf de stea.

AMINTIREA TA

O stare melancolica e tot ce am,

O simpla amintire-a perfectiunii.

O imaginii e tot ce mai adineaori aveam,

Cineva mi-a dat ascultare rugaciunii.

Cum printr-o privire si-un sarut ne contopeam,

Eram doua piese din décor,

Cum de fapt tot Universu-l luminam,

Eu o sculptura tu un pictor.

Ah, Doamne! Ce sarut..

Urasc a avea doar amintirea,

Caci doar ieri ce te-am avut..

Doar ieri parca-mi hraneai iubirea.

Ce vant naprasnic te-a-ntors din drum?

Mi te-a luat din brate, te-a dus departe..

Sunt totusi singura..si-acum?..

Acum plangul amarul vis ce ne desparte.

Mi-as fi dorit sa-ti cant, privindu-te,

Mi-as fi dorit sa-ti soptesc tot ce n-ai auzit..

Mi-as fi dorit s-adorm sarutandu-te..

Mi-as fi dorit..sa te fi calauzit.

Nu da ascultare plansului meu chinuitor,

Caci nu-ti este de folos in viata,

Tu fiind doar un simplu muritor..

Eu..disparand prin ceata.

Dar te iubesc, si te-as iubi etern,

Si plang si-as plange-n fiecare ceas,

Caci vezi tu..aici jos in infern..

Amintirea ta..e tot ce mi-a ramas.

Lacrima

zambetul unui strop de apa

e aievea unei lacrimi,

cade incet..pe geana..pe pleoapa..

Suflete,spini,raze, patimi...

Se stinge usor..pe obrazu-mi rece,

Freamata si suspina de cainta,

Un rece fior sira-mi o petrece,

Se-ndreapta suspendat spre suferinta.

Culcata la pamant fantomatic dispare,

Urla spre Rai spre regi in departare,

Suspina caci aerul-i doar sufocare,

Plange si ea , plange si moare...

De-acum in ceruri se va inalta,

Se va perinda printre tunete si ploi,

Iar pe cand cerul se va curata,

Va cadea acum printre genele-ti moi.

Murind am reusit a te simti,

Murind am aflat a suferi,

Murind am aflat a resimti,

Murind am aflat a te iubi.

.Unde esti?

Ma vad si-acum,

Pe un peron uitat,

Intr-o gara pusite,

Sa-ntalnesc un suflet demult asteptat.

In vremea ce avea sa fie,

Urma sa ne iubim indurerati,

Sa ne simtim iubirea caci e inca vie,

Sa ne cautam sarutul disperati.

Privesc de-a lungul sinelor de tren,

Insa nimeni si nimic n-apare,

Fredonez mereu in gand acelasi refren,

Caci stiu ca ultima speranta niciodata nu moare.

Simt cum din spate bratele ma-nvaluie,

Inchid ochii si ma-ntorc sa te sarut,

Caci nu te mai simt disperarea ma-nvaluie,

Deschid ochii..ah..e vantul! Doar mi s-a parut.

Raman nedumerita, rece si plangand,

Cu o lovitura-a puterii dorintelor ceresti,

Cad fara rasuflare la pamant,

Cu un ultim glas,urlu...UNDE ESTI?

DOAR ASA

Concertez in fata unei sali goale,

Plina de oameni..dar e pustie...

Plangand m-as arunca acum in bratele tale,

Insa doar amintirea este cea care-i inca vie.

Ma simt calcata de mii de aplauze

Si urlu in sufletu-mi intunecat,

De amintiri si-n gandu-mi multe pauze,

De cand tu...de cand ai plecat.

Sunt stearsa din umbra oricarui destin,

Plang neincetat caci sunt neputincioasa,

In fata altarului etern vesnic ma-nchin,

Si-mi privesc inima...pe rug e arsa.

Cand privesc in urma printre picurii de roua,

Un dor sfasietor m-apasa incet departe,

Se-nnoreaza incet..si ploua,

Ca un gand..ce ma-ndeamna catre moarte.

Poate aici te voi regasi zambindu-mi.

Poate asa am sa-ti pot plange iubirea,

Te voi redescoperi un sarut cersindu-mi,

Doar asa-ti voi resimti privirea.