Care este cea mai buna metoda de a te face inteles? Si mai important, cand ar trebui sa pui in prag piciorul pentru a lua o pauza de la viata pentru a stabili o limita intre ce este al tau si intre ce au impresia altii ca ar detine in locul tau?
It's a two way street sau o problema cu doua taisuri. Prin incercarea ta de a creea o bariera intre cele doua, poti ajunge sa fii orbit de impresia ca te-ai facut inteles prin orice mijloace posibile sau intr-adevar poti face in asa fel incat sa faci parte din sfera celor care reusesc.
Cum poti explica cuiva ca ceea ce esti si ceea ce te inconjoara iti ofera zambetul acela minunat de pe buze in fiecare dimineata? Mie personal mi s-ar fi parut de ajuns pentru ca restul sa iti inteleaga entuziasmul cu care te trezesti zi de zi, nerabdatoare pentru a da piept cu o noua zi.
Ce-i drept, ce azi poate insenma o bucurie pentru propriul suflet, maine poate insemna deceptie. Insa cercul continua asa poate pana la nesfarsit. Iar singura scapare din aceasta miscare perpetuu este de a iesi din acest cerc. Cum? Habar nu am! Probabil voi iesi din acest cerc atunci cand voi fi cea mai pregatita pentru a ma cufunda cu totul in viata.
Timp avem. De gandit, gandim. Graba? Deloc. Asa ca prin incercarea de a explica cine si cum esti tu cu adevarat, mai bine nu o fa. Este de ajuns ca tu sa iti cunosti cu adevarat scopurile si elementele care, repet, te fac sa te trezesti fericit. Pentru ca daca tu esti multumit si impacat nimeni si nimic nu mai conteaza. Totul va radia in jurul tau chiar si in ciuda lipsei de intelegere, care pana la finalul scrierii, am realizat ca nu are niciun fel de importanta. Nu esti dator nimanui cu explicatii.
Esti doar tu si restul lumii.
